Despre cei mai multi ati auzit deja, in timp ce unii va sunt inca necunoscuti. Absolut toti, insa, au in comun acelasi lucru… au o priza extraordinara la public, sunt admirati si blamati totodata, si asta pentru faptul ca ei sunt nonconformistii din arena, baietii rai din lumea sportului. Evident ca o lista cum este cea de mai jos nu poate cuprinde toate numele dintr-o atare categorie dar, cu siguranta, o sa va aduca in vedere, intr-o ordine aleatorie, pe cei mai cunoscuti dintre sportivii care s-au remarcat si altfel decat prin performantele de pe terenul de joc, notează descopera.ro
Vinnie Jones
Despre Vinnie Jones, fostul jucator al celor de la Wimbledon, Chelsea sau Leeds United, se poate spune orice, mai putin faptul ca nu a fost unul dintre “durii” fotbalului englez. Lasand la o parte “look-ul” sau intimidant, pe care mai noul actor l-a folosit din plin pentru a da nastere unor carismatici eroi negativi, Vinnie Jones a ramas in analele fotbalului englez prin stilul sau extrem de agresiv si pentru violenta rar intalnita pe o arena sportiva. Chiar si intr-un fotbal in care faulturile sunt o practica des intalnita si tolerata, asa cum este cel din Albion, Jones a reusit sa stranga in propriul “palmares” nenumarate cartonase galbene, 12 eliminari directe pentru atacuri extrem de dure asupra adversarilor si detine, in plus, tristul record pentru cea mai rapida eliminare dintr-un meci, din toata istoria fotbalului englez. Mai precis, in anul 1992, intr-un meci dintre Chelsea si Sheffield United, Jones a reusit sa fie eliminat dupa un fault “criminal” asupra lui Dane Whitehouse… si asta la doar 3 secunde dupa ce fusese introdus pe teren.
Un alt incident extrem de grav in care Vinnie Jones a fost implicat este cel din meciul Wimbledon – Tottenham, din anul 1986, in care britanicul l-a faultat atat de tare pe fundasul Gary Stevens incat acesta nu si-a mai revenit niciodata si a fost nevoit sa renunte la cariera sportiva. Intimidant, agresiv, cu o expresie de veritabil “killer”, Jones a ramas celebru dupa ce l-a pus la punct pe celebrul Paul Gascoine, un alt baiat rau din fotbalul britanic, dupa ce l-a insfacat de testicole chiar in timpul meciului. Mai mult, ca si cum reputatia sa nu era deja conturata, Vinnie a fost, in 1992, protagonistul unui film extrem de controversat, “Soccer’s Hard Men”, in care, practic, face o intreaga apologie a faultului, motiv suficient sa fie suspendat, amendat cu 20.000 de lire sterline si sa il determine pe presedintele clubului Wimbledon sa declare ca Vinnie Jones nu are creierul mai mare decat al unui tantar.
Jones si-a facut debutul in cinematografie in anul 1998, alaturi de regizorul Guy Ritchie, in productia “Lock, Stock and Two Smoking Barrels”, jucand de atunci in peste 50 de filme, cele mai cunoscute fiind Snatch, X-Men: The Last Stand, Year One sau Gone in 60 Seconds. Nu mai trebuie sa spunem ca eroii intruchipati de Vinnie Jones nu au prea multe replici dar sunt, in marea lor majoritate, niste duri.
Sebastien Chabal
Chiar daca in afara arenei de rugby, Sebastien Chabal, una dintre figurile emblematice ale nationalei Cocosului Galic, este un adevarat exemplu, fiind implicat in promovarea pacii prin sport si alte activitati caritabile, pe teren el a fost caracterizat ca o adevarata “bestie”. Porecle precum “Omul Cavernelor”, “Bruta”, “Monstrul”, “Attila”sau “Vikingul”spun totul despre modul in care Chabal a inteles sa isi puna la punct adversarii. Cu o notorietate si o priza la public rar intalnita intre rugbysti, Sebastien Chabal a adoptat un stil de joc extrem de agresiv, nu odata oponentii sai fiind adusi cu targa la marginea terenului. El este cel care a reusit “placajul secolului” intr-un meci impotriva Noii Zeelande, acelasi meci in care a reusit sa scoata din joc doi dintre cei mai robusti membri ai selectionatei All Blacks: Ali Williams (2,02 metri inaltime si 112 kilograme) si Chris Masoe (1,83 metri inaltime si 106 kilograme).
De altfel, duritatea din timpul jocului si placajele extrem de dure sunt cele care i-au adus faima internationala, si asta in ciuda evidentelor sale carente din punct de vedere tactic. In plus, Chabal, el insusi un urias de 1,90 metri si 115 kilograme, este printre putinii temerari care au ales sa practice rugby si sa poarte parul lung in acelasi timp. Nici nu este de mirare ca aspectul sau “neanderthalian” i-a determinat pe comentatorii sportivi din Hexagon sa afirme ca Sebastien este singurul om capabil sa intimideze un rugbyst al Noii Zeelande si asta chiar in timp ce acesta executa celebrul Haka.
Chabal a reusit sa socheze publicul din toata lume cu ocazia ultimului Campionat Mondial de Rugby, atunci cand a aparut intr-un material promotional in timp ce foloseste un copil pe post de minge de rugby. Si cu toate acestea, francezul este un favorit al companiilor publicitare, el reusind sa stranga peste doua milioane de euro numai din reclame.
Diego Armando Maradona
Considerat un veritabil zeu in Argentina, Maradona este, in acelasi timp, si un personaj a carui reputatie negativa nu mai este un secret pentru nimeni. Desi pe terenul de joc, Butoiasul Atomic, asa cum era poreclit, nu avea rival… in afara acestuia, Maradona cu greu se putea numi un sportiv. Inca din anul 1982, anul transferului sau la Barcelona, argentinianul a inceput sa consume regulat cocaina, obicei nefast pe care l-a continuat si dupa plecarea la Napoli, clubul la care a reusit unele dintre cele mai mari performante. Tot atunci au aparut voci care sustineau ca Maradona a devenit un om al Mafiei, fiind prieten cu mai multi membri ai cunoscutei grupari Camorra. Adulat de suporterii napoletani, Maradona isi permitea sa vina la antrenamente doar atunci cand vroia si sa se antreneze singur, dupa bunul plac, motiv pentru care a si primit o amenda de 70.000 de dolari. Abia cand consumul sau de cocaina a fost dovedit, si dupa numeroase scandaluri, inclusiv unul in care trebuia sa isi recunoasca un copil nelegitim, Maradona a parasit clubul italian in dizgratie.
Nici dupa incheierea vietii sportive, daca se poate numi asa, Maradona nu a disparut de pe prima pagina a ziarelor de scandal. Hartuit aproape zilnic de ziaristi din toata lumea, el a socat o lume intreaga atunci cand a deschis focul asupra acestora. Mult mai recent, acelasi Maradona a lovit cu masina un ziarist insistent care dorea sa ii ia un scurt interviu. Nu a facut niciodata un secret din simpatiile sale politice si din vederile anti-americane, iar prieteniile cu Fidel Castro sau Hugo Chavez au devenit rapid unele de notorietate. Mai mult, Maradona a urmat un indelung program de dezintoxicare in Cuba, in urma caruia a afirmat ca scapat de dependenta de cocaina. Nu si de cea de alcool, problema pe care a tratat-o la Buenos Aires intr-o clinica de psihiatrie specializata in tratarea dependentelor de alcool.
Oficiali ai guvernului italian au afirmat in martie 2009 ca Maradona datoreaza statului italian nu mai putin de 37 de milioane de euro in taxe, pana in prezent el achitand doar o suma de 42.000 euro, doua ceasuri de lux si o pereche de cercei de aur.
Mike Tyson
Mike Tyson, Michael Gerard Tyson pe numele sau adevarat, cu greu isi poate gasi un rival mai dur si mai controversat in lumea boxului profesionist din ultimele decenii. Poreclit “cel mai rau om de pe planeta”, Tyson a uimit o lume intreaga atunci cand s-a lansat in boxul de mare performanta: 19 meciuri, 19 victorii prin KO, 12 dintre aceasta avand loc in prima runda. Lista victoriilor sale ajunsese la un neverosimil 42-0, atunci cand Buster Douglas a dovedit ca Tyson poate fi invins, desi sunt multi cei care cred ca victoria lui Douglas, una dintre cele mai putin probabile in lumea boxului, a fost una trucata chiar de catre impresarul lui Tyson, celebrul Don King. Iron Mike este si primul boxer la categoria supergrea care a detinut titlurile WBA, WBC si IBF simultan.
Dar problemele din afara ringului de abia incepeau sa apara. Dupa divortul de prima sotie, Robin Givens, Tyson si-a concediat antrenorul, moment in care a inceput sa decada incet dar sigur din locul pe care si-l asigurase cu atata truda in elita marilor sportivi. Pasiunea pentru femei si alcool avea sa il coste scump, iar in anul 1991 a fost condamnat la 6 ani de inchisoare pentru un presupus viol asupra tinerei de numai 18 ani Desiree Washington. Dupa trei ani petrecuti in detentie, Tyson a revenit in ring mai dornic ca niciodata sa isi demonstreze suprematia si sa redevina cel ce fusese odata. Dupa cateva meciuri facile pe care le-a castigat in numai cateva secunde, disputa cu Evander Hollyfield, fost campion mondial la categoria grea, a demonstrat ca Tyson nu mai era decat o umbra a campionului de odinioara. Facut KO in runda a 11-a de catre adversarul sau de 34 de ani, Iron Mike a socat din nou dupa ce i-a smuls acestuia varful urechii cu dintii, in timpul meciului.
A urmat o alta serie de meciuri bizare, in care Tyson a intalnit adversari de slaba factura, pe care i-a invins mai mult decat dubios, multi acuzandu-l atunci de trucarea partidelor. Practic, Mike nu a iesit in evidenta decat prin modul in care a trimis la podea un arbitru in iunie 2000, la Glasgow, si pentru faptul ca fusese depistat pozitiv pentru consum de marijuana. Infrangerea in fata campionului britanic Lenox Lewis a insemnat si sfarsitul unei cariere de exceptie in lumea boxului, o cariera umbrita, insa, de evenimentele extrasportive, de desele scandaluri si de anii de inchisoare pe care Tyson i-a executat.
Dennis Rodman
A fost numit unul dintre cei mai buni recuperatori din istoria NBA si, cu siguranta, cel mai excentric baschetbalist care a activat vreodata in campionatul nord-american. Dennis Rodman este, pentru multi dintre cei care l-au urmarit, un mister. De la adolescentul introvertit, extrem de timid, care avusese o tentativa de sinucidere, Rodman s-a reinventat singur in personajul cu aspect extraterestru, multimilionar, care putea avea orice femeie din lume, dupa cum singur declara, si care oscila intre performante uluitoare pe terenul de baschet si o viata extrasportiva tumultuoasa.
Peste toate, Rodman a fost un nonconformist care, dincolo de vaditul talent pentru baschet, s-a remarcat si pentru iesirile violente din timpul meciurilor la adresa adversarilor, arbitrilor si chiar a coechipierilor. “Viermele”, asa cum fusese poreclit de catre fani, era un personaj caruia ii facea placere sa epateze prin culorile tipatoare in care isi vopsea parul, prin tatuaje, piercinguri si prin socul pe care il producea admiratorilor sai la fiecare noua aparitie pe teren. A ramas celebru momentul in care Rodman a aparut imbracat in rochie de mireasa atunci cand trebuie sa isi promoveze o carte autobiografica, la fel ca si mariajul de numai cateva zile cu frumoasa actrita Carmen Electra, mariaj despre care a sustinut ca nu a fost decat de o ambitie personala si un pariu pe care trebuia sa il castige cu un prieten.
Arestat de mai multe ori pentru conducere sub influenta alcoolului, violenta domestica si in locuri publice, consum de droguri, cu peste 70 de citatii venite din partea vecinilor din cauza petrecerilor mult prea zgomotoase si salbatice pe care le organiza, Rodman s-a folosit de celebritatea sa pentru a aparea in mai multe productii cinematografice si numeroase show-uri TV, audienta acestora din urma fiind directa cu numarul minutelor in care aparea extravagantul baschetbalist. In prezent, Dennis are propriu; show de televiziune si mai participa inca la spectacolele de wrestling in care apare alaturi de prietenul sau Hulk Hogan.
Eric Cantona
Este, fara doar si poate, cel mai cunoscut numar 7 din istoria galonatului club de fotbal Manchester United si, la fel de sigur, unul dintre cei mai iubiti stranieri ai acestui club. Nu intamplator, suporterii alb-rosii din Manchester i-au pregatit un tricou special pe care era inscriptionat numele “Dumnezeu”. Fotbalist de un real talent, francezul Eric Cantona a scris istoria, la propriu, atat pentru Manchester United cat si pentru nationala Frantei, nu inainte, insa, de a-si construi o reputatie de baiat rau atat pe teren cat si in afara acestuia.
Problemele sale disciplinare au aparut la numai 3 ani dupa debutul in lumea fotbalului, mai precis la clubul Auxerre, atunci cand, in anul 1987, si-a facut KO un coechipier, pe Bruno Martini, dupa o scurta disputa cu acesta. Anul urmator, Cantona a avut un atac catalogat “de-a dreptul criminal” la Michel Der Zakarian, fotbalist al clubului Nantes, incidentul soldandu-se cu o suspendare temporara a lui Cantona. Apoi, in anul 1989, a urmat “momentul Torpedo Moskova”, moment in care, in timpul unui meci amical, Eric a sutat intentionat mingea catre spectatorii rusi, si-a sfasiat tricoul si l-a aruncat inspre antrenorul sau atunci cand a fost inlocuit, gest care i-a atras o alta suspendare, de data aceasta de o luna. Cu doar cateva saptamani inainte, lui Cantona ii fusese interzis sa mai participe la meciurile internationale dupa ce il insultase pe antrenorul echipei nationale intr-un show televizat.
Dupa un scurt periplu pe la Olympique Marseille, Bordeaux si Montpellier, la acesta ultima echipa remarcandu-se prin bataia pe care i-a administrat-o unui coechipier si prin protestul celorlalti colegi care au cerut insistent ca Eric sa fie dat afara, Cantona se transfera la Nimes, acolo unde ajunge din nou in fata comisiei disciplinare . De data aceasta, tinta atacurilor lui Cantona fusese un arbitru care a luat o decizie cu care francezul nu fusese de acord. Credeati ca asta avea sa il opreasca? Ei bine, nu! In fata comisiei, Cantona s-a plimbat prin fata fiecarui membru si i-a numit pe toti, pe rand, idioti. Acesta a fost si momentul in care a decis sa se retraga din fotbal, doar insistentele lui Michel Platini, un mare admirator al sau, facand ca el sa continue.
Nu a facut niciodata un secret din faptul ca isi trateaza problemele de comportament cu ajutorul unui psihanalist, iar alegerea de a juca fotbal in Anglia i-o atribuie exclusiv acestuia. Dupa un sezon in tricoul celor de la Leeds United, Cantona avea sa se transfere la clubul la care avea sa cunoasca apogeul carierei sale, Manchester United. Si totusi, chiar si aici problemele aveau sa il tina in continuare pe prima pagina a ziarelor de scandal. Poate cel mai important dintre acestea este incidentul din sezonul 1994 – 1995, atunci cand Cantona, dupa ce primise cartonasul rosu pentru un fault razbunator asupra fundasului Richard Shaw de la Cristal Palace, a lovit cu picioarele si cu pumnii un suporter advers, fiind cu greu oprit de catre oamenii de ordine, si asta numai dupa ce Cantona reusise sa ajunga in tribune.
In prezent, neobositul Eric Cantona a ales o cariera in lumea filmului, jucand in mai multe productii de succes si chiar regizand propriul sau film. Pe langa cariera de actor, Cantona este si capitanul/antrenor al echipei nationale franceze de fotbal pe plaja, cu care a reusit sa castige Campionatul Mondial din anul 2005, de la Rio de Janeiro.
John Hopoate
Probabil ca nu multi au auzit despre australianul John Hopoate si despre ispravile lui, atat cele de pe terenul de rugby cat si cele din ringul de box. Temperamental, extravagant, violent, Hopoate este, insa, cat se poate de cunoscut in emisfera sudica, acolo unde este privit ca unul dintre cei mai “rai baieti” din lumea sportului. Cel mai cunoscut incident in care Hopoate a fost implicat, este cel din meciul pe care echipa sa, Manly-Warringah Sea Eagles, il disputa impotriva celor de la North Queensland Cowboys. Atunci, in gesturi care cu greu pot fi explicate, Hopoate si-a infipt degetul in anusurile a trei dintre componentii echipei adverse, primul incident avand loc chiar in minutul 7 al partidei. Ulterior, in fata comisiei de disciplina, Hopoate a afirmat ca nu a vrut decat sa le aplice adversarilor sai cate un “wedgie”, gest prin care suspensorul victimei este tras cu putere spre spate, desi fotografiile din timpul meciului sustin cu tarie contrariul.
Hopoate s-a remarcat si prin asa numitul “incident Galloway” cand, in timpul unui meci impotriva echipei Cronulla-Sutherland Sharks, s-a repezit asupra unui adversar, Keith Galloway, lovindu-l chiar si dupa ce acesta a ramas inconstient si cu o puternica hemoragie a unei urechi, motiv suficient ca Hopoate sa fie dat afara de la club si sa incheie orice contact cu rugby-ul. Nu trebuie uitat nici atacul violent pe care l-a avut asupra unui copil de mingi de numai 14 ani, in momentul in care acesta nu i-a returnat suficient de repede balonul, un incident care nu i-a adus atunci decat o suspendare temporara.
John Hopoate si-a incercat apoi succesul in lumea boxului, nereusind, insa, decat sa fie comparat cu un clovn care, mai degraba, ar aplica un placaj oponentului sau decat sa il faca KO cu o lovitura bine calculata. La 37 de ani, australianul, tatal a 8 copii, inca apare in meciuri de box cu oponenti veniti, in mare parte, la fel ca si el, din lumea dura a rugby-ului.
John McEnroe
Carismaticul John Patrick McEnroe este, fara doar si poate, una dintre figurile aparte ale tenisului mondial si, totodata, unul dintre cei mai mari atleti care a practicat vreodata acest sport. Americanul, fost numar 1 mondial, are in palmares nu mai putin de 7 titluri de Mare Slem la simplu, 9 titluri de Mare Slem la dublu si un turneu la dublu-mixt. In acelasi timp, el este singurul om despre care se spunea ca “se poate infuria peste masura si totusi sa joace tenis de mare performanta”, omul care a spart toate tiparele tenisului si care, fara indoiala, isi merita porecla de “baiat rau” al acestui sport.
Nonconformist, iute la manie si greu de controlat in disputele cu arbitrii, McEnroe a ajuns de nenumarate ori in fata diferitelor comisii de disciplina pe care le numea “adunaturi de bosorogi de 70-80 de ani care incearca sa te convinga ca te porti ca un nemernic”. Tot McEnroe este si autorul celebrei fraze “You can’t be serious!” (Nu poti fi serios!) pe care o folosea ori de cate ori contrazicea cate un arbitru si care a devenit chiar titlul unei carti dedicate marelui tenisman american. Iesirile sale si injuriile adresate oficialilor au determinat-o pe Lady Diana sa paraseasca furioasa tribuna in care venise ca sa asiste la unul dintre meciurile de la Wimbledon ale lui McEnroe, aceasta fiind si ultima data cand Lady Diana a mai dorit sa urmeasca public vreun meci al americanului.
Presa britanica, care il alinta cu porecla de “Broscoiul”, a vazut in McEnroe exact opusul marelui sau rival, Bjorn Borg, suedez numit de ziaristii englezi “Omul de gheata”. Si totusi, chiar si cu un temperament vulcanic, John McEnroe nu a putut fi scos din lista celor mai mari tenismani din istorie, omul al carui talent a facut ca, in timp, toate greselile sale sa fie iertate de publicul spectator si telespectator.
Mark Vermeulen
Credeati ca lumea cricketului este una destinata gentlemanilor? Ei bine, nu! Chiar daca practicantii acestui sport nu obisnuiesc sa iasa in fata printr-un comportament agresiv, zimbabweanul Mark Vermeulen este exceptia care confirma regula. Daca incidentul petrecut in anul 2003, an in care selectionata statului Zimbabwe efectua un turneu in Anglia, nu a fost considerat unul prea important (atunci Vermeulen a fost trimis acasa dupa ce a refuzat sa calatoreasca si sa isi petreaca timpul alaturi de echipa), ceea ce s-a intamplat trei ani mai tarziu intrece orice imaginatie. Transferat la Werneth Cricket Club din Anglia, Vermeulen si-a pierdut controlul si si-a aruncat bata inspre spectatorii care il apostrofasera vis-a-vis de prestatia sa din meciul pe care Werneth il disputa impotriva rivalilor de la Ashton. Ca si cum nu era de ajuns, acelasi Vermeulen a reusit sa smulga o scandura plina de cuie din zona bancilor de rezerve si a sarit in tribune hotarat sa puna la punct pe toti cei care il contestasera.
Pentru acest incident, zimbabweanul a primit o suspendare de 10 ani, suspendare redusa ulterior la numai 3 ani. Revenit in tara sa natala, Vermeulen a fost arestat la 1 noiembrie 2006 dupa ce a reusit sa dea foc sediului Federatiei de Cricket din aceasta tara, si asta la numai dupa cateva zile dupa ce avusese o tentativa nereusita in acest sens. Si totusi, chiar daca pare de necrezut, Vermeulen a revenit pe terenul de cricket in anul 2009, dar numai dupa ce a promis ca isi va dona castigurile pentru a acoperi cheltuielile de refacere a sediului caruia ii daduse foc.
Alex Higgins
I se mai spunea si Alex “Uraganul” Higgins, o porecla menita sa sublinieze viteza de joc a acestui jucator profesionist de snooker, originar din Irlanda de Nord. Despre Higgins se spune ca a fost unul dintre cei mai talentati jucatori de snooker din istoria acestui sport, un om care calcula cu o viteza incredibila orice traiectorie posibila a unei mingi si care termina in timp record partide care altora le-ar fi necesitat ore sau zile intregi. In 1972 a devenit cel mai tanar campion mondial, la varsta de numai 22 de ani, si se parea ca nimic nu va sta in calea sa catre varful performantei sportive. Din pacate, Higgins a fost inca un exemplu de talent irosit.
Higgins nu se sfia sa fumeze tigara dupa tigara in timpul turneelor oficiale de snooker, nici in a consuma alcool in timpul acelorasi intreceri. In fond, regulamentul din acei ani nu prevedea vreo restrictie in acest sens. Mai mult, temperamentul sau vulcanic i-a adus numeroase sanctiuni din partea oficialilor. In timpul unei partide de snooker, Higgins si-a lovit arbitrul cu capul in gura, iar in cadrul unei conferinte de presa, i-a aplicat altui arbitru o lovitura in stomac, dupa care a parasit sala fara a mai da vreo declaratie ziaristilor.
Higgins a preferat sa isi cheltuiasca o parte importanta din cele 4 milioane de lire sterline castigate din sport pe alcool si cantitati uriase de tigari. Poate o sa vi se para de domeniul fanatasticului, dar atunci cand a devenit pentru prima data campion mondial, Alex Higgins traia in case abandonate de la periferia orasului Blackburn, fiind nevoit sa se mute si de cate 5 ori pe saptamana din locuintele ce urmau sa fie demolate. In anul 2009, Higgins locuia intr-o rulota. Divortase si de cea de a doua sotie dupa ce o lovise salbatic cu un uscator de par, fusese diagnosticat cu cancer, isi pierduse absolut toti dintii in urma sedintelor de chimioterapie si se hranea numai cu hrana lichida. La 24 iulie 2010, Higgins a fost gasit mort in patul sau, cauza decesului fiind malnutritia, pneumonia si cancerul de esofag de care suferea. Cantarea numai 38 de kilograme.
